Legenda spune că regina Franței Maria Antoaneta, când a fost capturată în timpul revoluției franceze, a încărunțit peste noapte. Este posibil să fi auzit și tu de asemenea cazuri, mai precis, de persoane care au încărunțit brusc pe fondul unui episod traumatic major. Dar este adevărat că poți încărunți din cauza stresului?

Pentru a afla răspunsul la această întrebare, un grup de cercetători de la Universitatea Harvard din Statele Unite au demarat un studiu pentru a afla cum pot activa factorii de stres nervii care deteriorează permanent capacitatea de regenerare a pigmentului din foliculii de păr. De asemenea, este posibil să apară căderea părului din cauza stresului sever. Studiul a fost publicat în revista de specialitate Nature și prezintă noi informații cu privire la felul în care stresul ne afectează pe fiecare în parte. 

Chestionar-depresie-somn

Identificarea factorului responsabil pentru încărunțire

Având în vedere faptul că stresul ne afectează întregul corp, oamenii de știință au trebuit, mai întâi, să restrângă lista de factori de stres, pentru a-l identifica pe cel responsabil pentru depigmentarea părului. Prima ipoteză analizată de specialiști a fost cea conform căreia stresul declanșează o reacție a sistemului imunitar care atacă celulele producătoare de pigment, dar aceasta fost rapid demontată în urma experimentelor efectuate cu șoareci de laborator.  

Următoarea ipoteză a fost legată de nivelul de cortizon din corp, care crește odată cu nivelul de stres, dar nici aceasta nu a dat roade. După eliminarea sistematică a mai multor teorii, oamenii de știință au ajuns la sistemul nervos simpatic, care este responsabil pentru instinctul de autoconservare. 

Nervii simpatici se extind în fiecare folicul de păr și eliberează noradrenalină ca răspuns la stres. Ramase fără celule stem, nu se mai pot reface celule pigmentare noi și orice fir de păr devine gri, apoi alb.

Nervii simpatici au ramificații în fiecare folicul de păr. Cercetătorii americani au descoperit, astfel, faptul că stresul îi stimulează pe acești nervi să secrete norepinefrină, un hormon care este asimilat de celulele stem responsabile pentru regenerarea pigmentului din păr. În interiorul foliculului de păr, anumite celule stem se comportă ca niște rezervoare de celule producătoare de pigment. Mai precis, în perioada de regenerare a părului, unele dintre aceste celule stem se transformă în celule producătoare de pigment, care vor colora părul.Cercetătorii au descoperit, pe această cale, faptul că norepinefrina secretată de nervii simpatici declanșează supraactivarea celulelor stem, ceea ce duce la epuizarea prematură a rezervoarelor de celule producătoare de pigment. 

Mai mult, odată pierdute, aceste celule stem nu se pot regenera, prin urmare, pierderea pigmentului firelor de păr este definitvă. Potrivit echipei de cercetători din spatele studiului, stresul, mai exact, instinctul de autoconservare, a fost mereu privit ca o reacție pozitivă a organismului în fața pericolului, dar acutizarea fenomenului poate avea și reacții negative asupra corpului. 

Pentru a corela stresul cu procesul de încărunțire, oamenii de știință au început prin eliminarea, rând pe rând, a tuturor reacțiilor declanșate de stres în organism – pornind de la grupuri de organe, interacțiune intercelulară și, în cele din urmă, ajungând la dinamică moleculară. Procesul a fost unul de anvergură și a necesitat numeroase instrumente de studiu și metodologii interdisciplinare de manipulare a organelor, nervilor și a receptorilor celulari. 

Concluziile acestui studiu deschid calea către noi posibilități de cercetare a legăturii dintre stres și acțiunea acestuia asupra celulelor stem. Mai mult, prin înțelegerea felului în care stresul afectează celulele responsabile pentru regenerarea pigmentului din foliculii de păr, se poate ajunge la o cunoaștere aprofundată a modului în care stresul afectează alte organe și țesuturi din organism. 
Cunoașterea acestor aspecte poate fi un prim pas către elaborarea unor tratamente pentru remedierea efectelor negative ale stresului asupra organismului. 

Ce solutii ar exista insa sa intarziem incaruntirea parului?

Exista si situatii in care incaruntirea prematura poate fi stopata, ba chiar inversata,  atunci cand se instaleaza  din cauza deficitului de vitamina B12 - sau a anemiei pernicioase -  dacă vă creșteți aportul de vitamina. Din păcate, nu se pot face  prea multe pentru a preveni sau a întârzia încaruntirea, deoarece producția de melanină este un proces destul de complex.

Pe de alta parte, fierul ajută la creșterea producției de melanină în păr. Alimentele bogate în fier sunt legumele de culoare verde închis precum spanacul, leguminoasele, broccoli, quinoa, tofu, ciocolată neagră, pește, banane, roșii, soia, linte, nuci și semințe precum caju, arahide, semințe de in, semințe de dovleac. 

Vitamina B-6 și B-12 sunt două dintre vitaminele Complex-B care ajută la sănătatea pielii și a părului. Si vitamina B-6 poate ajuta la restabilirea culorii părului în urma unei boli sau a unei deficiențe. Acidul para-amino-benzoic (PABA) și acidul pantotenic fac parte din familia vitaminelor din complexul B.

RECMANDARILE EXPERTILOR DOC

Consumul de alimente bogate în acizi grași omega-3 și zinc, cum ar fi peștele, semințele, precum și legumele cu frunze verzi, cum ar fi varza, kalele și broccoli, poate ajuta la inversarea procesului de încaruntire. Unele mărci de îngrijire a părului au dezvoltat produse și tratamente care pretind că vă pot ajuta să vă recuperați culoarea naturală, insa nimic nu e garantat. Unele suplimente cu omega 3 si zinc pot incetini procesele de degenerare si imbatranire a pielii si scalpului, si implicit de incaruntire a firelor capilare sau a celui facial, sprancene, sau barba si mustata la barbati.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Daily - Solving a biological puzzle: How stress causes gray hair
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/01/200122135313.htm
Studiul Hyperactivation of sympathetic nerves drives depletion of melanocyte stem cells, publicat în revista Nature, în ianuarie 2020, autori: Bing Zhang, Sai Ma, Inbal Rachmin, Megan He, Pankaj Baral, Sekyu Choi, William A. Gonçalves, Yulia Shwartz, Eva M. Fast, Yiqun Su, Leonard I. Zon, Aviv Regev, Jason D. Buenrostro, Thiago M. Cunha, Isaac M. Chiu, David E. Fisher, Ya-Chieh Hsu 
Link: https://www.nature.com/articles/s41586-020-1935-3